Publicaţii CPD
Barometrul de Gen „Cum participă femeile şi bărbații în politică şi în procesele decizionale”
Barometrul de Gen este primul studiu comprehensiv din Moldova care abordează implicarea femeilor și bărbaţilor în politică și procesul decizional. Studiul a urmăritscopul de a elucida elementele specifice de gen în politică (atitudinea generală faţăde implicarea bărbaţilor și femeilor în politică, în viaţa partidelor politice, intenţia de acandida, provocările specifice ale candidaţilor și candidatelor în electorală, activitateaîn calitate de aleși/se locali/e), precum și în procesul de luare a deciziilor (gradulde informare cu privire la procesul de dezvoltare comunitară, priorităţile locale dedezvoltare, implicarea la diferite etape ale actului decizional).
Concluziile formulate în Barometrul de Gen sunt bazate pe realizarea a trei cercetări în care au fost vizaţi alegători, candidaţi și aleși locali, femei și bărbaţi. Înprimul rând, Barometrul de Gen a implicat chestionarea populaţiei generale din RepublicaMoldova prin intermediul unui sondaj naţional reprezentativ. Aceasta a permismăsurarea perspectivelor bărbaţilor și femeilor cu privire la încadrarea acestora înpolitică și procesul decizional. A doua componentă a Barometrului de Gen a presupuschestionarea candidaţilor/candidatelor la alegerile generale locale, iunie 2015.Aceasta a contribuit la clarificarea provocărilor specifice ale campaniei electoraleși activităţii de partid pentru femei și bărbaţi. A treia componentă a studiului a vizatelementele specifice în activitatea femeilor și bărbaţilor, aleși locali.
Barometrul de Gen oferă oportunitatea de a măsura modul în care au evoluat percepţiile și stereotipurile de gen în ultimul deceniu. Sondajul de opinie naţional afost realizat, în mare parte, în baza întrebărilor primului Barometru de Gen1 efectuatîn 2006, an în care a fost adoptată Legea cu privire la asigurarea egalităţii de șanseîntre femei și bărbaţi. Datele comparative permit să analizăm cât de mult a evoluatsau a stagnat societatea moldovenească în ceea ce privește rolurile și stereotipurilede gen.
Alte articole
Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de¬terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.
Acest document analizează impactul de gen a modificărilor adoptate pentru sistemului de pensii la sfârșitul anului 2016. Acestea se referă la egalarea vârstei de pensionare, diferențele de gen la pensii, modul de stabilire a stagiului de cotizare și modalitatea de a beneficia de pensia anticipată.
Integrarea dimensiunii de gen se referă la o metodologie de aplicare a aspectelor de gen la nivel de strategii, politici, programe, proiecte. Aceasta presupune faptul că trebuie să se realizeze continuu o analiză a efectelor acestor strategii, politici şi programe asupra femeilor și bărbaților, înainte de luarea oricăror decizii. Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților şi abordarea inegalităţilor existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situaţiei lor.
Inegalitățile de gen din sănătate sunt destul de semnificative. Diferența de gen în speranța de viață este unul dintre cei mai direcți indicatori care reflectă nivelul de inegalitate de gen în domeniul sănătății. Discrepanţele de gen în ceea ce privește speranța de viață s-au mărit comparativ cu anii 2000. Deși inegalităţile de gen au variat pe parcursul ultimelor două decenii, tendința generală este că acestea au devenit mai semnificative.
Idea reformării concediului de ȋngrijire a copilului este un subiect abordat de mai mult timp ȋn spaţiul public. Reconcilierea vieţii profesionale cu cea de familie este un subiect tot mai frecvent discutat de societatea civilă şi factorii de decizie. În ultimii ani, ȋn Moldova, au fost aplicate o serie de modificări legislative şi înaintate proiecte de legi, ce au drept scop reducerea inegalităţilor de gen pe piaţa muncii şi ȋn activităţile casnice. Mai specific, ne referim la aprobarea Legii 71 din 14 aprilie 2016 ce prevede acordarea concediului paternal plătit de 14 zile şi la proiectul de lege ce vizează reducerea concediului de ȋngrijire a copilului de la 6 ani, (precum este stipulat ȋn legislaţia în vigoare), la 4 ani.
În Republica Moldova se menţine un nivel scăzut al egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi. Cu toate că ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015 valoarea indexului egalităţii de gen s-a ȋmbunătăţit, totuşi această creştere este nesemnificativă (de la 57 la 58 puncte). Este de menţionat faptul că ȋn 2016 doar un domeniu a trecut pragul de 70 puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 și 2015.
Deciziile CEC din ultimele campanii electorale s-au dovedit a fi destul de generoase în raport cu concurenții electorali. Plafonul maxim de cheltuieli a concurenților electorali a variat de la 55 mln. lei în cazul alegerilor parlamentare din 2014 la aproximativ 65 mln. lei în cazul alegerilor prezidențiale din 2016. Estimările Promo-LEX pentru electorala din 2016 arată că plafonul stabilit de CEC este destul de semnificativ prin faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor electorale raportate la plafonul maxim stabilit de CEC a fost de 36, 86% în cazul candidatului Marian Lupu. Majoritatea concurenților atingând un nivel mult mai mic de cheltuieli declarate în raport cu plafonul maxim. Existența unui plafon înalt, care este în permanentă creștere viciază procesul electoral. În acest sens considerăm că decizia cu privire la plafonul maxim trebuie: (i) stabilită exact prin lege deci scoasă din atribuțiile CEC, (ii) să stabilească în mod premeditat un plafon mult mai mic a cheltuielilor maxime. Ținem să menționam că în avizul său din Comisia de la Veneția menționează că plafonul maxim pentru donații este unul mult prea mare.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a pilota o nouă strategie de amploare naţională şi anume Strategia de prevenire și combatere a violenței față de femei (VFF) și violenței în familie (VF) pe anii 2017-2022. CPD apreciază atât reflectarea detaliată a problemelor majore ce vizează aria VFF şi VF, cât şi concentrarea obiectivelor generale în jurul a celor patru piloni majori: Prevenirea, Protecţia, Investigarea şi Politici integrate. Cu toate acestea, CPD consideră că noul document strategic ar putea fi îmbunătăţit prin prisma următoarelor prevederi:
Introducerea definiției principiului plată egală pentru muncă egală și a principiului muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi înseamnă indicarea faptului, că se compară funcţii care presupun activităţi identice sau situaţii care se plasează în cadrul aceleiaşi categorii profesionale într-un contract colectiv de muncă sau altă reglementare. De asemenea, este nevoie să se precizeze că e vorba de situaţii comparabile de muncă egală şi atunci când se compară angajaţi care efectuează munca egală la momente diferite de timp sau se compară cu un angajat care face o muncă de valoare inferioară, atunci când acesta din urmă este plătit mai bine. Nu în ultimul rând, trebuie să se indice cel puţin faptul că evaluarea muncilor prestate în cazuri comparabile va avea în vedere o serie de factori obiectivi precum: natura muncii, capacitățile profesionale (cunoștințele, abilitățile), condiţiile de formare profesională necesare, condiţiile de muncă etc.
Acest ghid este destinat membrilor şi angajaţilor din cadrul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Ghidul poate fi folosit la analiza şi cercetarea plângerilor care sunt depuse la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii de către petiţionari.
Rezultatele 51 - 60 din 98
final barometrul de gen rom.pdf (2MB)
