Publicaţii CPD

Studiul privind Participarea femeilor şi bărbaţilor în procesul decizional

Descarcă fişier: 1604 raport participarea femeilor sibarbatilor.pdf (1MB)

 

Studiul „Participarea femeilor şi bărbaţilor din Republica Moldova în procesul decizional” a fost lansat  pentru prima dată în Republica Moldova, de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu ocazia demarării  Săptămânii Transparenţei.

Astfel în urma studiului realizat au fost evidenţiate discreptanţe de gen în mai multe aspecte precum: atitudine, priorităţi, participare, alegeri, transparenţă.

Atitudine.Percepţiile populaţiei privind prezenţa femeilor în cercul decizional de orice nivel sunt „centristmasculinizate”. Circa două treimi din respondenţi se declară susţinători ai ideii că genurile contează în egală  măsură în sensul prezenţei la luarea deciziilor, fiind în același timp pronunţat numărul celor care plasează poziţiile decizionale pe seama genului masculin (25%-29%).
Se menţine acceptarea unei admisii distorsionate pe verticală a genurilor pe poziţii decizionale. Adică femeile sunt mai mult acceptate sau chiar preferate bărbaţilor în funcţii decizionale la nivelul de jos (președinte al  comitetului părintesc – 23,5% de acceptări, director de școală – 15,9%). Însă odată ce importanţa postului  creşte, gradul de preferinţă al unei femei pentru acel post scade, în favoarea unui bărbat (de exemplu,, doar 4,0% dintre respondenţi ar prefera o femeie la funcţia de Președinte al ţării , în timp ce 41,1% ar prefera un bărbat).
 
Protităţi.Dezvoltarea comunitară, în sensul problemelor prioritare de dezvoltat, vizează în percepţia respondenţilor în  primul rând aspectele de infrastructură locală (drumuri și poduri, apă și canalizare) și asistenţă socială.  Priorităţile văzute de femei nu diferă substanţial de cele văzute de bărbaţi. Totuși, unele diferenţe sunt suficient de pronunţate pentru ca să putem concluziona că femeile sunt mai preocupate de infrastructura socială, precum servicii de asistenţă socială (43,6% menţiuni în rândul femeilor faţă de 35,7% în rândul bărbaţilor), infrastructura educaţională (31,6% faţă de 24,6% respectiv) și servicii/instituţii de sănătate (28,6% și doar 23,6% respectiv).
 
Participare. Și în cazul participării de facto în procesul decizional la nivel comunitar este potrivită formula „centristmasculinizat”. Mai mult de jumătate (56,3%) din cei intervievaţi au percepţia că deciziile sunt luate de bărbaţi  și femei în egală măsură. Pe de altă parte, 28,1% susţin că în mare măsură bărbaţii sunt cei care iau deciziile şi  doar 3,3% din respondenţi sunt de părere că femeile, în mare măsură, sunt cele care iau deciziile cu privire la  dezvoltarea și renovarea unor obiecte în localitate.
Cercul decizional la nivel comunitar și naţional în Republica Moldova este departe de a fi numit unul colectiv. Astfel, un număr foarte mic de cetăţeni participă în luarea deciziilor. De exemplu, doar 0,8% din respondenţi  sunt parte (membri) ai unor grupuri de iniţiativă la nivel local iar alţii 4,4% sunt participanţi activi în asemenea organisme decizionale. Aparent un procent mai înalt de membri întrunesc partidele politice, 2,0% din cei intervievaţi având statut de membru al unui partid politic. Însă şi aici participarea este foarte mică: 2,8% nu sunt membri de partid, deşi sunt activi în cadrul lor. Astfel, doar 4,8% din cetăţeni participă la viaţa și activitatea partidelor politice, având fie statut de membru, fie de simpatizant.
Din perspectiva genurilor, discrepanţele indiferent de nivel și tipul grupului decizional (autorităţi publice locale  (APL), organizaţii non-guvernamentale (ONG), partide politice, grupuri de iniţiativă) sunt în detrimentul femeilor.
 
Transparenţă. Activitatea organelor oficiale de administraţie publică la nivel local rămâne în umbră, gradul de informare a  cetăţenilor despre activitatea lor fiind foarte scăzut. Doar unul din cinci respondenţi se declară în măsură  diferită informat despre cum se iau deciziile în primărie sau consiliul localităţii de reședinţă, cu diferenţe minime în funcţie de genul respondentului. Remarcăm aici că gradul scăzut de informare nu este determinat (cel puţin în exclusivitate) de netransparenţa administraţiei publice locale, ci și de lipsa de cultură participativpolitică a populaţiei în întregime. Deşi, pe de altă parte, cetăţenii declară că îşi cunosc drepturile cu privire la informarea despre activităţile APL și participarea la acţiunile lor. În acelaşi timp, majoritatea (peste 2/3) din respondenţi este informată despre dreptul său să asiste la ședinţele consiliului local, despre obligativitatea APL de a anunţa orarul acestor ședinţe şi că cetăţenii sunt în drept să solicite informaţii cu privire la deciziile APL etc.
 
Alegeri 3,5% din respondenţi au declarat că intenţionează să candideze la viitoarele alegeri locale în calitate de  candidat la funcţia de primar, 7,3% la funcţia de consilier local și 4,4% la cea de consilier raional. Pierderile de  gen în alegerile la nivel local se perpetuează în timp. Intenţiile declarate de participare la alegerile la nivel local sau raional au un nivel de două ori mai scăzut în rândul femeilor, în comparaţie cu bărbaţii.
Cercul social este unul din mediile care restricţionează participarea electorală a femeilor la un nivel comparabil  cu bărbaţii. Femeile sunt mai rar încurajate să candideze decât bărbaţii.Neîncrederea în trăsăturile sale de caracter (21,6% femei sunt de părere că nu dispun de un caracter potrivit, faţă de 18,6% bărbaţi), gradul mai sporit de solicitare a femeilor în plan privat (14,5% femei intervievate motivează lipsa intenţiilor prin faptul că trebuie să aibă grijă de copii și familie, faţă de doar 7,0% bărbaţi), precum şi frica (12,1% faţă de 7,8% bărbaţi sunt motivele - specifice mai mult femeilor decât bărbaţilor - ale 
renunţării sau ale neintenţiei de a candida la alegerile locale.
 
Acest raport este un studiu independent, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” din Chişinău la comanda Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar al Fundaţiei SorosMoldova și al Guvernului Suediei. Analizele şi constatările acestui raport, interpretările şi concluziile exprimate aici aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opiniile Fundaţiei Soros-Moldova.

Alte articole

(Nota analitica) Reformarea Concediului de Îngrijire a Copilului

Practic toate țările lumii recunosc importanța timpului petrecut de părinți îngrijind de copiii lor. Cu cât mai mic copilul, cu atât are nevoie de mai multă atenție și îngrijire. Țările Uniunii Europene, și nu numai,prevăd în lege durata de concediu la care au dreptul mama și tatăl copilului nou născut. În același timp, majoritatea țărilor Europene recunosc și importanța participării femeilor și bărbaților pe piața muncii în mod egal și astfel, promovează politici care încearcă să balanseze responsabilitatea fiecărui dintre părinți pentru îngrijirea copiilor cu participarea egală pe piața muncii.

(prezentare)(dis)Balanţa de gen pe listele de candidaţi

La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a fost atins cel mai înalt nivel de prezență a femeilor pe listele electorale – 30,5% din totalul candidaților, deși nesemnificativ în comparaţie cu scrutinele precedente. Variația indicatorului a fost cuprinsă între 48,9% pe listele Partidului Politic Democrația Acasă și 16,5% pe listele Partidului Forța Poporului. Din totalul celor 20 de concurenți electorali, doar 7 formaţiuni politice au acordat o treime de locuri în listele de candidaţi femeilor.

Agenda Egalităţii de Gen. Propuneri pentru programul de guvernare în domeniul promovării egalităţii de gen pentru perioada 2014-2018

În pofida eforturilor autorităţilor publice, partenerilor de dezvoltare şi a organizaţiilor societăţii civile, progreselor de aproape un deceniu de la adoptarea legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, marele probleme structurale ce afectează disproporțional femeile şi bărbaţii încă mai persistă: (I) nivelul de reprezentare al femeilor în forurile decizionale a rămas practic neschimbat; (II) femeile au continuat să fie discriminate pe piața muncii şi supra-reprezentate în cele mai prost plătite sectoare ale economiei; (III) femeile continuă să îngrijească disproporțional de mult de copii, cu implicarea minimă a taților, aceste realități fiind determinate de politici publice și societate; (IV) numărul victimelor violenţei domestice continuă să crească.

Sondaj de tip OMNIBUS. Percepția alegătorilor față de dimensiunea de gen în Campania Electorală 2014.

Sondajul de tip OMNIBUS a fost realizat la comanda Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” de către Centrul de investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS - AXA” în cadrul programului „Femei în Politică”. Programul „Femeile în Politică” este implementat de Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entitatea Națiunilor Unite pentru Femei (UN Women) și Fundația Est-Europeană și este finanțat de Guvernul Suediei.

Cotele de Reprezentare: Cazul Moldovei Cauze, Mituri şi Opţiuni de Implementare

Raportul de Cercetare "Cotele de Reprezentare: Cazul Moldovei" reprezinta un studiu vizavi de reprezentativitatea politică atat a femeilor cat şi bărbaţilor. Studiul reflectă practicile ţărilor membre OSCE în domeniul cotelor de reprezentare, precum şi adaptarea acestora actualităţii Republicii Moldova.

Raport De Cercetare "Dimensiunea de Gen în Organizaţiile Non-guvernamentale"

Raport De Cercetare "Dimensiunea de Gen în Organizaţiile Non-guvernamentale" cuprinde o analiza amplă a gradului de interes şi cunoştinţele reprezentanţilor organizaţiilor non-guvernamentale cu privire la paradigma de gen. Raportul a fost efectuat în cadrul în cadrul Programului Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP), implementat de FHI 360. Preocuparea Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” pentru integrarea dimensiunii de gen în activitatea sectorului asociativ din Moldova se înscrie într-un demers amplu şi de durată, desfăşurat de CPD, în vederea cristalizării unei mase critice de oameni şi organizaţii ale societăţii civile care să se coalizeze cu mişcarea de promovare a egalităţii de gen şi să contribuie la consolidarea unui parteneriat de gen autentic în societatea moldovenească, în toate domeniile.

Cum promovăm egalitatea de gen în organizaţiile nonguvernamentale

Ghidul „Cum promovăm egalitatea de gen în activităţile organizaţiilor non-guvernamentale. Pentru o societate civilă sensibilă la gen” conţine date sintetice, de informare şi sensibilizare pentru cîteva teme fundamentale în domeniul egalităţii de gen, şi anume: CE este genul şi problematica de gen, DE CE este important să se integreze dimensiunea de gen în activitatea organizaţiilor non-guvernamentale şi CUM se poate realiza abordarea integratoare a genului în activităţile organizaţiilor non-guvernamentale. încît să poată iniţia sau continua schimbarea în interiorul organizaţiei, în vederea integrării dimensiunii de gen.

Şanse Elage în Procesul Electoral: Cazul Alegerilor Locale 2011

Lucrarea de faţă, reprezintă un studiu de caz al alegerilor locale generale din 2011, se înscrie într-o listă, deja impunătoare, de investigaţii realizate de autori la diferite scrutine din Republica Moldova, debutînd cu alegerile locale generale din 2007 şi continuînd cu cele parlamentare din 2009 şi 2010.

Şanse Egale în Procesul Electoral (Cazul Alegerilor Parlamentare 2009)

Intervenţia acestei lucrări constă în elucidarea gradului de implicare a femeilor în competiţia electorală, element fără de care este imposibil a discuta pe marginea reprezentării de facto în structurile edificate în rezultatul scrutinului. Drept cîmp experimental îl constituie alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009.

Foaia de Parcurs privind respectarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi în cadrul proceselor electorale din republica Moldova

Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” în colaborare cu partenerii săi a lansat în octombrie 2008 iniţiativa civică „Alianţa Progen – Alegeri 2009” cu scopul de a face pledoarie publică respectarea şi promovarea egalităţii de gen în alegerile parlamentare 2009.

Rezultatele 81 - 90 din 98
GLOSAR
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
Statistica de gen
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan