Publicaţii CPD
Propunerile CPD pentru Planul de Acțiuni al Guvernului pe anii 2019 - 2020
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Cancelariei de Stat privind elaborarea planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019 – 2020. De apreciat este faptul că documentul de politică publică este un document structurat care integrează, inclusiv, acțiuni ce vor contribui la diminuarea inegalităților de gen, în special în ceea ce vizează combaterea și prevenirea hărțuirii sexuale în câmpul muncii și în sistemul educațional, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, dar și promovarea bugetării sensibile la gen.
Totodată, ținând cont de inegalitățile înregistrate în practic toate domeniile reflectate în noul plan de acțiuni, CPD vine cu un set de recomandări ce se propun a fi abordate în textul Planului de Acțiuni, întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.
RECOMANDĂRI GENERALE
În temeiul prevederilor Legii nr 5. „Asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați”, în conformitate cu art. 17, în competența Guvernului intră: (i) asigurarea integrării în politici, strategii, programe, acte normative și investiții financiare a principiului egalității între femei și bărbați și (ii) aprobarea planurilor și programelor naționale privind egalitatea între femei și bărbați, monitorizează realizarea lor. Totodată, în corespundere cu art. 19, în competența Autorităților Publice Centrale intră asigurarea abordării complexe a egalității între femei și bărbați și a realizării tratatelor internaționale din domeniu în sfera de competență.
În acest context, CPD atrage atenția atât Cancelariei de Stat, cât și tuturor Autorităților Publice Centrale vizate în planul de acțiuni, asupra faptului că toate documentele de politici publice ce se propun a fi elaborate, completate sau modificate în perioada de implementare a planului respectiv, trebuie să integreze dimensiunea de gen prin măsuri ce vin să abordeze cele mai relevante diferențe dintre femei și bărbați.
Totodată, pentru asigurarea unui nivel mai înalt de transparență decizională, dar și pentru îmbunătățirea cooperării cu societatea civilă, solicităm Guvernului de a informa societatea despre deciziile luate, pe tot parcursul consultării unui proiect de lege. Apreciem implicarea Administrației Publice Centrale în a fi mai deschiși societății (de exemplu: plasarea anunțurilor privind consultările organizate asupra proiectelor de lege, plasarea pe site-ul Guvernului a deciziilor finale adoptate etc.), dar totuși mai sunt unele lacune ce se impun a fi soluționate în acest sens. Astfel, din experiența CPD pe parcursul ultimilor ani constatăm următoarele dificultăți în colaborare cu Guvernul:
-
pe site-ul www.particip.gov.md nu toate proiectele propuse spre consultare sunt completate cu documentele de rigoare (uneori lipsesc fie proiectul de lege, fie nota informativă, fie proiectul Hotărârii de Guvern etc.);
-
subiectele propuse pe agenda Guvernului nu sunt mereu completate cu documentele aferente, ceea ce face dificilă monitorizarea procesului decizional;
-
în cele mai dese cazuri la înaintarea opiniilor sau a recomandărilor specifice vizavi de proiectele propuse spre consultare nu este expediat nici un răspuns prin care să se confirme recepționarea sau acceptarea acestora;
-
sinteza recomandărilor și tabelul de divergențe a unui proiect de lege nu sunt plasate public, iar la solicitarea acestora nu mereu se oferă un răspuns pozitiv.
În conformitate cu cele mai sus menționate, solicităm Guvernului de a îmbunătăți procesul de transparență decizională pe tot parcursul elaborării și adoptării unei inițiative legislative.
Recomandările specifice pentru textul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020 a se vedea în documentul atașat.
Alte articole
Campania electorală pentru alegerile locale a fost precedată de adoptarea prevederilor ce se referă la aplicarea sistemului de cotă dublă (ce include cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste). Pe 31 iulie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege ce are drept scop modificarea legislației electorale. În primul rând, a fost votată anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul electoral proporțional - pe liste de partid. Printre prevederile care au fost votate se numără și schimbarea procedurilor de întocmire a listelor de candidați. Au fost votate prevederile ce se referă la aplicarea sistemului de cotă dublă (ce include cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste). Astfel, listele de candidați pentru alegerile parlamentare și cele locale vor fi întocmite respectându-se cota minimă de 40% pentru ambele sexe, iar poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei: minim patru candidați la fiecare 10 locuri.
Totodată, prin derogare de la prevederile legislației în vigoare, la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, listele de candidați vor fi întocmite respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, minim trei candidați la fiecare 10 locuri. Prin urmare, vor fi respectate, în mod cumulativ, următoarele două condiții: (i) să fie asigurată cota de 40%; (ii) din fiecare 10 candidați incluși în listă, 3 trebuie să fie reprezentanții unui singur gen. Nerespectarea condițiilor instituite în prevederile enumerate mai sus atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați de către organul electoral.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare și locale din perspectiva egalității de gen mai mult de 10 ani. În alegerile generale locale din 20 octombrie 2019, CPD a analizat modul în care partidele politice au respectat principiul egalității de gen în procesul de desemnare a candidaților și respectarea noilor prevederi legislative.
În contextul consultărilor publice, organizate pe marginea Proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale la locul de muncă și în sistemul educațional, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a acestui fenomen.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind proiectul de Lege pentru modificarea Codului Muncii al Republicii Moldova nr. 154/ 2003. În contextul consultărilor publice, organizate pe marginea modificării Codului Muncii al Republicii Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a discriminării și a inegalităților de gen existente pe piața muncii.
Pe data de 29 martie 2019, un grup de deputați au înregistrat un proiect de legeprivind modificarea mai multor acte legislative (Codul electoral – art.1, 4, 8, ș.a.; Legea despre statutul deputatului în Parlament – art.2; Legea privind partidele politice – art.26; ș.a.) cu scopul de a anula sistemul electoral mixt, dar și revenirea la sistemul electoral proporțional.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la proiectul Regulamentului de acordare a subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural. De apreciat este faptul că nota informativă face referire la dimensiunea de gen (în ceea ce vizează crearea locurilor de muncă în zona rurală ce vor fi destinate inclusiv femeilor), dar totuși considerăm că măsurile prevăzute în Regulament nu vor aborda într-un mod eficient cele mai relevante inegalități de gen înregistrate în domeniul vizat.
În contextul primei runde de dezbateri asupra proiectului de lege Nr.36 din 29.03.2019, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a inegalităților de gen în politică.
Vă aduc la cunoștință că Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile electorale din perspectiva egalității de gen mai mult de 10 ani. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.
Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) , o societate coezivă este acea care funcționează pentru bunăstarea fiecărui membru, luptă împotriva excluziunii și marginalizării, creează un sentiment de apartenență și încredere și oferă tuturor membrilor săi oportunități egale de mobilitate socială.
Indexul Coeziunii Sociale este un instrument care ne ajută să înțelegem care este nivelul de coeziune socială. Indexul se măsoară de la 0 la 1; unde zero semnifică o excluziune socială, iar 1 – o coeziune socială perfectă.
Nivelul coeziunii este analizat prin prisma a patru elemente de bază: (i) legitimitatea, sau nivelul de încredere a cetățenilor în instituții/autorități; (ii) acceptarea, sau nivelul de solidaritate dintre cetățeni; (iii) participarea în viața socială, politică și comunitară și (iv) afilierea la comunitate, organizații sau grup de persoane. Datele pentru calcularea valorii indexului sunt colectate în baza sondajelor de opinie.
Moldova are un nivel scăzut de coeziune socială. În baza calculelor CPD, s-a stabilit că punctajul mediu obținut pentru toate cele 4 dimensiuni analizate este de doar 0,3 puncte. Dintre toate 4 dimensiuni ale indicelui, doar una – Acceptarea – a obținut un punctaj mai mare de valoarea medie – un scor de 0,71 puncte din 1,0 posibile (a se vedea figura de mai jos). Totodată, CPD a calculat Indexul și pentru grupurile vulnerabile din Moldova, însă diferențe semnificative nu au fost înregistrate comparativ cu valoarea generală a acestuia. De exemplu: coeziunea socială în rândul persoanelor cu dizabilități este de 0,28 puncte; în rândul persoanelor de etnia Romă – 0,28 puncte; femei – 0,3 puncte și bărbați – 0,3 puncte; tineri (18-29 ani) – 0,29 puncte și persoane în etate (60+ ani) – 0,3 puncte.
În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.
Inegalitatea de reprezentare s-a manifestat prin faptul că partidele au desemnat mai puține femei și acestea au fost poziționate pe locurile mai puțin eligibile. Pentru circumscripția națională, toți concurenții electorali au respectat prevederile legale cu privire la cota minimă de reprezentare. Astfel, ponderea femeilor pe listele de candidați a înregistrat 41,8%. Chiar dacă partidele politice au respectat cota de gen, desemnând mai multe femei pe lista de candidați, poziționarea acestora a fost una destul de inechitabilă. În cazul circumscripțiilor uninominale, însă, ponderea femeilor candidate a fost mult mai mică – 21%. Din această cauză, procentul total de femei candidate în alegeri în final a ajuns la 33%. Drept rezultat al alegerilor, în baza noului sistem electoral, au fost alese 26 de femei. Dacă sistemul electoral ar fi rămas a fi proporțional, în Parlament aveau să acceadă 33 de femei.
Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.
La 20 februarie 2019 marcăm “Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day). Aceasta este o zi simbolică, care semnifică numărul de zile care trebuie o femeie să le lucreze adăugător pentru a câștiga un venit echivalent cu venitul înregistrat de un bărbat în anul anterior. Anual, în baza datelor statistice oferite de BNS, cu referire la câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul curent o femeie a trebuit să lucreze până la data de 20 februarie pentru a atinge valoarea câștigului unui bărbat în anul precedent.
Rezultatele 21 - 30 din 98