Publicaţii CPD
Indexul Egalitatii de Gen 2017:Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați?
Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt.
În anul 2017, ȋn Moldova nivelul egalității de gen nu s-a îmbunătățit cumparativ cu anul precedent. Atât în anul 2016, cât şi în anul 2017, nivelul egalităţii între femei şi bărbaţi a trecut puţin peste pragul de mijloc, înregistrând o valoare de 58 de puncte. Comparaţia cu rezultatele obţinute în anii precedenţi (2009 şi 2015), permite să constatăm că în 6 ani îmbunătăţiri semnificative nu s-au înregistrat în asigurarea şanselor egale între genuri. Astfel, se subliniază tot mai pronunţat concluzia că decidenţii nu aplică măsuri eficiente de intervenţie, pentru a contribui la cizelarea unei societăţi în care atât femeile, cât și bărbații se pot bucura de un nivel egal de bunăstare în toate domeniile vieții, subiectul egalităţii de gen nefiind prioritizat pe agenda de politici publice.
Domeniile în care nivelul egalității de gen s-a ȋmbunătăţit comparativ cu anul trecut sunt Accesul la Resurse, Piaţa Muncii şi Sănătatea. Creşterea valorii indicelui ȋn respectivele domenii se explică prin: (i) Accesul la Resurse - creştera veniturilor femeilor din activitatea individuală non agricolă, ȋn special a celor din mediul urban; (ii) Piaţa muncii - sporirea ponderii ocupării ȋn câmpul muncii a femeilor cu cel puţin un copil de vârsta 0-6 ani (ȋn special ȋn sectorul agricol care este cel mai rău plătit comparativ cu celelalte sectoare economice) şi (iii) Sănătatea - creşterea prevalenţei în rândul femeilor a morbidităţii prin tumori maligne (factor negativ).
Un fapt ce trebuie menţionat este înrăutăţirea considerabilă a percepţiilor populaţiei vizavi de rolurile de gen în societate. Dacă în 2016 creşterea valorii indexului a fost asigurată anume datorită cetăţenilor ce şi-au îmbunătăţit percepţiile faţă de rolul femeii în societate, şi nu a reformelor aplicate de decidenţi, atunci în 2017 situaţia s-a agravat. Revenirea la valorile anului 2015 a acestui subindex, invocă faptul că imaginea femeii şi rolul acesteia în societate iarăşi este supusă stereotipizării. Printre cauze ce a generat această situaţie se pot enumera (1) neconştientizarea poverii duble (îmbinarea responsabilităţilor casnice cu cele de serviciu) însăşi de către femei şi (2) aplicarea insuficientă şi ineficientă a reformelor (inclusiv în domeniul educaţiei) de către autorităţi, ce ar contribui la depăşirea inegalităţilor de gen în toate domeniile de activitate.
Documentul integral a se vedea anexat.
Alte articole
Prezentul document este elaborat în contextul procesului de elaborare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2030” (SND 2030). Autorii acestei analize sunt patru platforme ale societăţii civile care întrunesc peste 100 de organizaţii neguvernamentale, reprezentând următoarele grupuri vulnerabile: persoanele în etate, tinerii, persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilități.
Datele statistice arată că, actualmente, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă (priviri nepotrivite, îmbrățișări fără permisiune, glume/ limbaj cu conotație sexuală), iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire (cerința de a întreține relații sexuale pentru recompensă, folosirea forței sau amenințărilor pentru a avea relații sexuale etc.). Totodată, circa 20% dintre femei s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale la locul de studii. În pofida incidenței mari a cazurilor de hărțuire sexuală, doar 15% dintre femei au anunțat despre asemenea cazuri. Nivelul redus de raportare este determinat de sentimentul de autoculpabilizare, gradul redus de încredere în organele de control, dar și de atitudinea populației - 60,5% consideră persoanele hărțuite a fi vinovate de aceste experiențe
În octombrie 2016, Guvernul RM a adoptat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022. Obiectul de intervenție al prezentei Strategii rezumă din dezvoltarea unui sistem intersectorial de sprijinire a familiilor și viitorilor părinți în ceea ce privește îmbunătățirea abilităților și competențelor parentale. În data de 23.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a supus consultării Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2022 al acestei Strategii. Acest document sintetizează propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la asigurarea principiului egalității de gen în elaborarea și implementarea Planului de Acțiuni.
În temeiul proiectului de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova ȋnaintează recomandări pentru reforma finanţării partidelor din perspectiva tinerilor şi a egalităţii de gen.
Diferența dintre salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor este în creștere. În pofida prevederilor legislative cu privire la obligația angajatorului de a asigura plată egală, tendințele cu privire la diferențele salariale au un vector negativ–discrepanța dintre salariul femeilor și bărbaților a crescut de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind elaborarea planuluide acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă 2017-2021. Este plauzibil faptul că planul integrează anumite acţiuni de stimulare a participării femeilor pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste acţiuni nu prevăd reforme structurale şi nu vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei actuale. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări, a căror implementare o consideră substanţială pentru diminuarea inegalităţilor între femei şi bărbaţi în câmpul muncii.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Economiei privind elaborarea celui de-al 3-lea plan ce integrează acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018-2020. CPD apreciază faptul că ȋn noul plan au fost vizate şi acţiuni specifice promovării antreprenoriatului feminin ȋn Moldova. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității de a înainta Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, printre care și Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității. CPD apreciază faptul că au fost extinse noțiunile de bază, precum și concretizat cadrul de funcționare al Consiliului. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.
Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea sub-reprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce priveşte independența economică. Este bine știut faptul că pe piața muncii remunerarea medie a bărbaților este mai înaltă. Femeile beneficiază de pensii mai mici. Fenomenul dependenței economice în familie, tradițional, are față feminină. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțini “avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.
Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de¬terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.
Rezultatele 41 - 50 din 98