Noutăţi şi evenimente

Cooperare şi parteneriate pentru siguranţa oamenilor în comuna Manta

Data publicării: Joi, 10 decembrie 2020

La 4 decembrie curent, pe înserat, o mână de oameni: tineri, persoane în etate, femei, bărbaţi s-au adunat pe alea dintre satele Paşcani şi Manta, ca să se bucure împreună de luminatul instalat recent prin proiectul comunitar „Aleea Siguranţei” din cadrul Programuluide Mentorat pentru Dezvoltare Comunitare Incluzivă. Respectând regulile de protecţie, oamenii erau agitaţi, bucuroşi şi chiar mai luminoşi decât lumina sistemului electric instalat. Acesta a fost evenimentul de finalizare a proiectului, fiind numit „Seara pe Alee”, alee pe care tinerii pot şi dansa.

Comuna Manta, formată din cele 2 sate amplasate pe malul râului Prut, este cunoscută în raionul Cahul prin cooperarea între actorii comunitari, devenită normă. Acest lucru a fost evident şi pe parcursul implementării proiectului comunitar „Aleea Siguranţei”. Cum s-a reuşit un nivel  exemplar de cooperare în Manta, încercăm să aflăm prin interviul acordat de Ecaterina Furnică, coordonatoarea proiectului „Aleea Siguranţei” şi de Claudiu Parnavel, liderul echipei comunitare ProLumina.

1. Comuna Manta a fost interesată să participe în cadrul Programului de Mentorat pentru Dezvoltare Comunitare Incluzivă. Care a fost motivaţia Dvs. şi cum aţi reuşit să creaţi o echipă comunitară?

Desigur că motivaţia de bază a fost dezvoltarea comunei pe orice dimensiune, obiectiv constant pentru locuitorii noştri, lucru mai greu de realizat atunci când lipsește un program suport. Pentru locuitorii comunei, cât şi pentru administraţia publică locală este mereu actual mottoul „Ne implicăm că ne pasă”. Ammai implementat proiecte comunitare, experienţa căpătată ne-a arătat că întotdeauna avem de câştigat, că avem de învăţat multe şi, mai ales, că avem multe nevoi. De aceea oportunitatea de a participa la acest program ne-a venit ca o mănuşă pe mână. 

Echipa am format-o încetul cu încetul, pornind de la un nucleu din 5 persoane, care fiind instruite şi coagulate în jurul unui scop a devenit interesantă şi atractivă pentru alţii, astfel ea a fost suplimentată de persoane motivate să participe la soluţionarea problemelor lor. Grija noastră a fost ca componenţa echipei să fie cât mai variată şi incluzivă, pentru ca nu cumva să omitem din nevoile unor categorii de cetăţeni.  Acum putem spune că în timp echipa a înflorit, delegarea sarcinilor şi responsabilitatea devenind reguli incontestabile.

2. Cum a apărut ideea proiectului „Aleea siguranței”şi ce bariere aţi întâmpinat pe parcursul implementării?

Cum am spus, oamenii din comună au multe nevoi. Norocul locuitorilor din comună este că avem o tradiție – noi vorbim cu voce tare despre ele: între noi, la evenimente, cu APL. Datorită cooperării permanente cu mulți actori comunitari şi, în primul rând cu administrația publică locală, noi încercăm să le rezolvăm implicând resursele locale – muncă voluntară, bugetul local ş.a. Dar mulți, mulți oameni, inclusiv cei în etate, tinerii şi femeile cu copii mici au optat pentru sporirea siguranței deplasării lor zilnice pe porțiunea dintre Paşcani şi Manta prin iluminarea acestei zone, unde recent a fost pus un trotuar pentru pietoni. Mare ne-a fost bucuria să vedem că această problemă se conținea şi în planul de activitate a APL. În acest fel, imediat ne-am gândit la crearea unui parteneriat puternic cu APL pentru a instala un sistem de iluminat, necesar pe timp de noapte, mai ales în perioada toamnă-primăvară şi ţinând cont de complexitatea construirii acestui sistem.

În acest sens nu am avut bariere, primara, dna Violeta Hâncu, a salutat obiectivul pus de oameni, am semnat acordul de parteneriat, pe care fiecare parte l-a respectat întocmai.

Una dintre bariere au fost restricțiile impuse de pandemia Covid-19, riscurile implicate, diminuând din amploarea şi ritmul normal al activităţilor.

Da, avem şi noi oameni care stau într-o parte şi se uită cum alţii muncesc, am simţit ceea ce se numește indiferența unora. Credem că asemenea persoane nu știu ce pierd: ei nu trăiesc sentimentul de satisfacție că eşti util, că problema la care te-ai implicat a fost soluționată, că eşti parte a bunelor schimbări.

3. Cum aţi reuşit să mobilizaţi comunitatea? Prin ce metode?

Am încercat mai multe căi de implicare a oamenilor. Membrii echipei, dar şi administraţia publică locală, am informat masiv comuna despre inițiativă, despre planuri şi necesitatea aportului fiecăruia prin informaţii scrise, prin discuţii de la casă la casă, inclusiv cu instituțiile publice. De exemplu, în sarcina tinerilor a fost să sensibilizeze sectorul economic şi consilierii comunali privind participarea lor prin muncă voluntară, prin promovare, colectare de fonduri, idei de proiectare a viitorului sistem.

Vrem să menționăm (știm că şi primara are aceeași părere) utilitatea instruirilor pentru sporirea mobilizării oamenilor. Din instruiri am încercat să scoatem aspectele practice.

Lansarea consultării publicului privind modul sistemului de iluminare şi a amenajării aleii, pe care am numit-o a siguranței, a motivat pe mulţi să participe cu idei, opinii, a generat un interes crescut pentru proiect, noi singuri inspirându-ne din entuziasmul oamenilor.

Când s-a început pandemia, am purces la activități online, care ne-au ajutat să ne păstrăm optimismul,  să menținem dialogul, să planificăm împreună şi să găsim soluții pentru activitățile ulterioare. Desigur, aceste întâlniri, în comparație cu discuțiile „față în față“ sunt mai „relaxate“, în sensul că mulți sunt prezenți, dar puțini implicați.

Un mare merit pentru implicarea oamenilor a fost faptul că am avut un partener interesat, devotat şi responsabil, în prezența APL, atitudinea căreia pe perioada implementării proiectului a fost încurajatoare pentru oameni şi cooperantă pentru echipă. Comunitatea a participat cu resurse în sumă de peste 55 mii de lei.APL a alocat 81.055,00 lei, suma totală a proiectului fiind de 226.720,00, a identificat executorul lucrărilor de instalare şi a gestionat lucrările propriu zise, a încurajat oamenii să participe la amenajarea aleii, primara a participat la foarte multe ședințe şi întruniri ale echipei, inclusiv la toate seminarele de instruire planificate de proiect.

4.  Ce ați reuşit să învățați în această perioadă?

Am învățat cum să facem lucrurile prin cooperare adevărată, cum să ne mobilizăm noi și să mobilizăm și pe alții, auzindu-i pe cei mai vulnerabili, cum să găsim aspectele care inspiră, cum să ne coalizăm echipa pentru îndeplinirea scopurilor,cum, indiferent de bariere sau piedici, să nu renunți, ci să mergi până la capăt ca să primești premiul alergării tale. Am descoperit pentru noi că parteneriatele sunt cheia conjugării resurselor şi că într-un proiect comunitar 1+1 este întotdeauna mai mare decât 2.

Ne-am convins împreună de importanța mentorilor înactivitatea noastră ca şi călăuze, persoane resursă şi suţinători.

În perioada de restricții anti pandemie am învățat să utilizăm internetul ca o soluție şi o cale de socializare fără riscuri de infectare, am învăţat să avem grijă de sănătatea noastră şi a celor din jur.  Iar instruirile sunt sarea ce dă gust fiecărei iniţiative.

5.     Cu ce realizări se mândrește echipa?

Am remarcat o creștere a unității si a dexterității echipei şi asta ne încurajează la planuri mari pe viitor, capacitarea membrilor echipei considerând-o drept cea mai mare realizare. Desigur, ne bucură faptul că principiul incluziunii a luat contururi practice, tangibile şi vizibile în Manta. Iar expresia primarei „Iluminarea aleei dintre Paşcani şi Manta a fost şi visul meu” ne convinge că puncte pentru dezvoltarea cooperării şi parteneriatelor între oameni şi entităţi sunt, trebuie doar să le căutăm.

Ne mândrim, desigur, şi cu faptul că am luat împreună o decizie bună, de aceea considerăm că alegerea noastră pentru iluminare a fost un pas spre succes.

6.     Cum aţi caracteriza relația de mentorat a echipei comunitare?

Datorită mentorei Tatiana Seredenco, noi am simțit mentoratul ca o relație frumoasă, de prietenie colorată cu sfaturi si gânduri bune, ca o experiență de folos, cu exemple personale demne de preluat.

Oferindu-ne constant şi necondiționat o perspectivă mai largă şi mai clară de a înțelege lucrurile, mentora ne-a consultat, s-a bucurat de succesele noastre, s-a îngrijorat alături de noi atunci când nu reușeam ceva. Noi considerăm relația de mentorat drept una de succes. Fără ghidarea ei nu aveam să înțelegem bine rolul deciziilor în dezvoltarea comunității, cum să folosim pentru noi etapele procesului de luare a deciziei şi cum să participăm conștient la acest proces.

7. Cât de importante sunt asemenea proiecte pentru comunitate?

Acest proiect ne-a oferit multă informație utilă, ne-a învățat să fim sensibili la nevoile oamenilor din jur de facto, încât să înțelegem mai clar cine are nevoi mai mari. Am înțeles că în cazul, când o minoritate este vulnerabilă şi are nevoi mai mari decât majoritatea, trebuie să ținem cont anume de acest fapt, astfel, acest principiu l-am aplicat noi la Manta.

Am devenit mai responsabili în sensul larg al acestui cuvânt, se reușește conjugarea multor resurse, mentoratul inspirând cu adevărat.

Prin proiectele comunitare oamenii se adună împreună, se creează parteneriate şi creşte cooperarea, comunitățile învață cum să-şi rezolve problemele în mod participativ, cum să-şi promoveze interesele şi valorile naționale şi general-umane.

De aceea credem că avem de câștigat din orice proiect. 

 

Pozele din acest articol reprezintă activitatea echipei comunitare, inclusiv din perioada de până la pandemia cu COVID 19.

Proiectul comunitar este realizat prin Programul de Mentorat pentru Dezvoltare Comunitară Incluzivă, componentă a proiectului “Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.


Alte articole

Coeziunea sociala în Republica Moldova 2020

Data publicării: Luni, 28 decembrie 2020
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează nota analitică "Coeziunea Socială în Republica Moldova 2020". Acesta reflectă evaluarea unui set de variabile ce reflectă percepția cetățenilor vizavi de nivelul de interacțiune pe verticală (dintre autorități/instituții și cetățeni etc.) și orizontală (dintre membrii aceeași comunități). În contextul analitic propus, coeziunea socială se măsoară pe o scală de la 0 la 1, unde zero semnifică excluziune socială, iar 1 – o coeziune socială perfectă.

POZIȚIA CENTRULUI PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE CU PRIVIRE LA MODIFICAREA SISTEMULUI DE PENSII

Data publicării: Joi, 17 decembrie 2020
La data de 16 decembrie 2020, în mod de urgenţă, Parlamentul a votat în ambele lecturi proiectul de lege ce prevede modificarea Legii cu privire la sistemul public de pensii. Menţionăm că, la data de 10 decembrie 2020, un grup de deputați au înregistrat proiectul de lege cu referire la modificarea sistemului de pensii. Proiectul prevede micșorarea vârstei de pensionare: pentru femei la 57 de ani și pentru bărbați la 62 de ani. Totodată, acesta prevede şi stabilirea stagiului de cotizare de 30 de ani pentru femei şi 33 de ani pentru bărbați. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) dezaprobă modificările propuse, cât și maniera iresponsabilă și netransparentă în care acest proiect de lege a fost elaborat și votat.

ADEVĂRATA DISTANȚĂ SOCIALĂ! Acceptare și marginalizare în Moldova anului 2020

Data publicării: Joi, 10 decembrie 2020
Această analiză își propune să elucideze nivelul de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova. Stabilirea nivelului de acceptare s-a realizat prin intermediului Indexului Distanței Sociale care măsoară distanța socială manifestată față de 12 grupuri minoritare din Republica Moldova. Analiza este o continuare a eforturilor precedente de măsurare a distanței sociale. Metodologia și itemii de măsurare s-au bazat pe eforturile mult mai ample ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din Republica Moldova în anii 2015 şi 2018. În acest sens, analiza curentă reprezintă o oportunitate de a evalua progresul în ceea ce privește acceptarea persoanelor din grupurile minoritare şi/sau marginalizate din Moldova.

DINCOLO DE STATUS QUO! Studiu de fezabilitate cu privire la implementarea măsurilor speciale temporare și de acomodare rezonabilă pentru promovarea egalității de gen în sectorul Afacerilor Interne și Apărării

Data publicării: Luni, 30 noiembrie 2020
Rezoluția 1325 solicită tuturor actorilor să protejeze drepturile femeilor, să prevină violența asupra femeilor și fetelor, să țină seama de nevoile și prioritățile acestora și să le implice în procesele de prevenire şi reglementare a conflictelor, precum și de reconstrucție post-conflict. Rezoluția 1325 prevede încorporarea perspectivei de gen în operațiunile de pace, extinderea rolului și contribuției femeilor, în special în rândul observatorilor militari, al poliției civile și al personalului pentru drepturile omului și personalului umanitar. Rezoluția 1325 privind femeile, pacea şi securitatea, adoptată unanim de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 31 octombrie 2000 (în continuare – Rezoluția 1325) este primul document internațional care evidențiază impactul conflictelor asupra femeilor și fetelor, recunoscând rolul important al acestora în instaurarea păcii și asigurarea securității. Rezoluția are caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale ONU, fără necesitatea de a fi ratificată suplimentar. În vederea realizării mult mai eficiente a angajamentelor din cadrul Rezoluției 1325, Guvernul a aprobat Programul Naţional de Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021. Planul de acțiuni cu privire la punerea în aplicare a Programului identifică o serie de bariere generale ce reduc din reprezentarea și influența femeilor în sectorul de securitate și apărare. Aceste bariere includ: (i) stereotipuri de gen despre participarea femeilor în sectorul de securitate și apărare, (ii) îmbinarea vieţii profesionale cu cea de familie, (iii) capacităţi insuficiente de prevenire şi combatere a discriminării, hărțuirii sexuale și a violenței pe bază de gen; (iv) managementul resurselor umane; (v) lipsa măsurilor de acomodare rezonabilă; (vi) transparenţa insuficientă a sectorului de securitate şi apărare; (vii) politicile din sector nu sunt suficient de sensibile la dimensiunea de gen, (viii) politici limitate privind asigurarea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii. În acest context, studiul de fezabilitate îşi propune să examineze mai profund barierele specifice privind participarea femeilor în sectorul de securitate şi în cel de apărare, cu atenţie asupra problemelor structurale care împiedică incluziunea femeilor. Ghidaţi de standardele internaţionale şi cele mai bune practici, autorii urmăresc să identifice soluţii specifice pentru depăşirea acestor bariere, aplicabile şi realiste, ţinând cont de contextul şi realităţile din Republicii Moldova.

Concurs privind selectarea unei companii de audit

Data publicării: Luni, 30 noiembrie 2020
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) anunţă lansarea competiţie deschise pentru selectarea unei companii ce va efectua auditul financiar în cadrul proiectului ”Impact și Egalitate”. Proiectul este implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare cu suportul IM Swedish Development Partners în Moldova, în perioada 1 ianuarie 2020- 31 decembrie 2021.

MUNCA INEGALĂ! O analiză a decalajelor de gen pe piaţa muncii din perspectiva angajatorilor, persoanelor angajate și ale celor neangajate

Data publicării: Miercuri, 25 noiembrie 2020
Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii.Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET și, sigur că, în remunerare.

Tinerii din Volovița aduc schimbarea!

Data publicării: Luni, 23 noiembrie 2020
”În cadrul proiectului comunitar "Tinerii – adepți ai schimbării” ne-am propus să sensibilizăm reprezentanții APL, ai instituțiilor publice, populația în general referitor la soluționarea unei probleme comunitare și anume, implicarea slabă a tinerilor în viața comunitară, în procesul decizional, în activitățile social-culturale din localitate.

Extinderea concursului privind selectarea unei companii/organizații care va efectua un sondaj de opinie privind fenomenul hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic

Data publicării: Marţi, 17 noiembrie 2020
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) anunță extinderea competiției deschise în vederea selectării unei companii/organizații pentru a efectua un sondaj național de opinie cu privire la prevalența fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic. Cercetarea va fi efectuată în cadrul proiectului „Advocacy pentru o protecție mai bună împotriva discriminării”. Proiectul este realizat de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Suedia. Scopul general al proiectului constă în consolidarea mecanismelor anti-discriminare din Moldova prin implicarea societății civile.

Ghid pentru integrarea perspectivei egalității de gen în procesul de elaborare a politicilor publice

Data publicării: Marţi, 17 noiembrie 2020
Integrarea dimensiunii de gen se referă la o metodologie de aplicare a aspectelor de gen la nivel de strategii, politici, programe, proiecte. Aceasta presupune faptul că trebuie să se realizeze continuu o analiză a efectelor acestor strategii, politici și programe asupra femeilor și bărbaților, înainte de adoptarea oricăror decizii. Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților și abordarea inegalităților existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situației lor.

Concurs privind selectarea unei companii/organizații care va efectua un sondaj de opinie privind fenomenul hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic

Data publicării: Luni, 09 noiembrie 2020
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) anunță competiție deschisă în vederea selectării unei companii/organizații pentru a efectua un sondaj național de opinie cu privire la prevalența fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic. Cercetarea va fi efectuată în cadrul proiectului „Advocacy pentru o protecție mai bună împotriva discriminării”. Proiectul este realizat de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Suedia. Scopul general al proiectului constă în consolidarea mecanismelor anti-discriminare din Moldova prin implicarea societății civile.

Rezultatele 1 - 10 din 347
GLOSAR
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
Statistica de gen
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan