Publicaţii CPD
Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen!
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie.
Analiza de față vine să identifice efectele răspândirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților, punând în evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung, dar și modul în care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări în sfera socială și economică. În mod special, analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen, dar și asupra împuternicirii femeilor.
Alte articole
Nivelul coeziunii este analizat prin prisma a patru elemente de bază: (i) legitimitatea, sau nivelul de încredere a cetățenilor în instituții/autorități; (ii) acceptarea, sau nivelul de solidaritate dintre cetățeni; (iii) participarea în viața socială, politică și comunitară și (iv) afilierea la comunitate, organizații sau grup de persoane. Datele pentru calcularea valorii indexului în prezenta analiză sunt colectate în baza sondajelor de opinie realizate de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în 2018 și 2020.
Această analiză își propune să elucideze nivelul de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova. Stabilirea nivelului de acceptare s-a realizat prin intermediului Indexului Distanței Sociale care măsoară distanța socială manifestată față de 12 grupuri minoritare din Republica Moldova. Analiza este o continuare a eforturilor precedente de măsurare a distanței sociale. Metodologia și itemii de măsurare s-au bazat pe eforturile mult mai ample ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din Republica Moldova în anii 2015 şi 2018. În acest sens, analiza curentă reprezintă o oportunitate de a evalua progresul în ceea ce privește acceptarea persoanelor din grupurile minoritare şi/sau marginalizate din Moldova.
Rezoluția 1325 solicită tuturor actorilor să protejeze drepturile femeilor, să prevină violența asupra femeilor și fetelor, să țină seama de nevoile și prioritățile acestora și să le implice în procesele de prevenire şi reglementare a conflictelor, precum și de reconstrucție post-conflict. Rezoluția 1325 prevede încorporarea perspectivei de gen în operațiunile de pace, extinderea rolului și contribuției femeilor, în special în rândul observatorilor militari, al poliției civile și al personalului pentru drepturile omului și personalului umanitar. Rezoluția 1325 privind femeile, pacea şi securitatea, adoptată unanim de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 31 octombrie 2000 (în continuare – Rezoluția 1325) este primul document internațional care evidențiază impactul conflictelor asupra femeilor și fetelor, recunoscând rolul important al acestora în instaurarea păcii și asigurarea securității. Rezoluția are caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale ONU, fără necesitatea de a fi ratificată suplimentar.
În vederea realizării mult mai eficiente a angajamentelor din cadrul Rezoluției 1325, Guvernul a aprobat Programul Naţional de Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021. Planul de acțiuni cu privire la punerea în aplicare a Programului identifică o serie de bariere generale ce reduc din reprezentarea și influența femeilor în sectorul de securitate și apărare. Aceste bariere includ: (i) stereotipuri de gen despre participarea femeilor în sectorul de securitate și apărare, (ii) îmbinarea vieţii profesionale cu cea de familie, (iii) capacităţi insuficiente de prevenire şi combatere a discriminării, hărțuirii sexuale și a violenței pe bază de gen; (iv) managementul resurselor umane; (v) lipsa măsurilor de acomodare rezonabilă; (vi) transparenţa insuficientă a sectorului de securitate şi apărare; (vii) politicile din sector nu sunt suficient de sensibile la dimensiunea de gen, (viii) politici limitate privind asigurarea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii.
În acest context, studiul de fezabilitate îşi propune să examineze mai profund barierele specifice privind participarea femeilor în sectorul de securitate şi în cel de apărare, cu atenţie asupra problemelor structurale care împiedică incluziunea femeilor. Ghidaţi de standardele internaţionale şi cele mai bune practici, autorii urmăresc să identifice soluţii specifice pentru depăşirea acestor bariere, aplicabile şi realiste, ţinând cont de contextul şi realităţile din Republicii Moldova.
Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET și, sigur că, în remunerare.
Pentru a identifica barierele specifice care determină tergiversarea în avansarea aspectului egalității de gen în câmpul muncii, s-a recurs la analiza percepției angajatorilor, persoanelor angajate și neangajate. În baza datelor generate de sondajele de opinie desfăşurate în rândul a trei grupuri de persoane conectate direct cu domeniul muncii – angajatorii, persoanele angajate şi cele neangajate – a fost posibil de identificat percepţia acestora cu privire la nivelul egalităţii de gen în procesul de oferire a şanselor egale femeilor şi bărbaţilor în muncă.
Integrarea dimensiunii de gen se referă la o metodologie de aplicare a aspectelor de gen la nivel de strategii, politici, programe, proiecte. Aceasta presupune faptul că trebuie să se realizeze continuu o analiză a efectelor acestor strategii, politici și programe asupra femeilor și bărbaților, înainte de adoptarea oricăror decizii. Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților și abordarea inegalităților existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situației lor.
O politică publică trebuie să se preocupe de dimensiunea egalității de gen în măsura în care pe domeniul respectiv există inegalități semnificative. Dacă în anumite sectoare identificăm inegalități de gen destul de pronunțate, propunerea de politică se dovedește a fi extrem de relevantă. Cu cât politica publică se dovedește a fi mai relevantă dimensiunii de gen, cu atât mai mare poate fi impactul acesteia. Astfel spus, trebuie să existe o proporționalitate – pe măsura inegalităților din domeniu, politica publică trebuie să calibreze intervențiile sale corespunzător.
Ghidul propus reflectă etapele esenţiale a fi urmate, astfel încât politicile publice elaborate să fie sensibile şi relevante în a aborda eficient necesităţile specifice ale femeilor şi a bărbaţilor. Structurat în 4 capitole de bază, în conformitate cu etapele-cheie ale metodologiei de analiză propusă1, documentul vine să ofere o îndrumare teoretică pentru persoanele responsabile de elaborarea, monitorizarea şi evaluarea unui document de politică publică, fiecare etapă fiind completată de exemple practice.
Ghidul pentru integrarea perspectivei egalității de gen este destinat utilizării de către instituțiile publice în procesul de elaborare a politicilor publice. Scopul aplicării acestui ghid este de a îmbunătăți calitatea politicilor publice prin integrarea perspectivei egalității de gen, ceea ce contribuie implicit la mărirea impactului politicii publice prin adresarea inegalităților de gen. Ghidul prevede o metodologie, care este un instrument complementar universal pentru procesul de elaborare a documentelor de politici.
Prin prezentul document se propun opțiuni ce țintesc spre a facilita procesul de deschidere a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori la nivel național. Astfel, se propun 4 opțiuni orientate spre a facilita încadrarea și reîncadrarea în câmpul muncii a părinților cu copii, într-un tempo mai rapid fără a influența negativ procesul de îngrijire a copiilor. În urma consultării cadrului legal național specific domeniului, dar și a experienței internaționale, au fost conturate câteva opțiuni ce vin să asigure un echilibru între necesitățile persoanelor angajate ce au copii mai mici de 3 ani și ale angajatorilor, și anume: (i) crearea unui regimul special, opţiune ce prevede fie înfiinţarea unui centru cu program parţial de activitate, fie crearea unui serviciu; (ii) fondarea unei persoane juridice noi; (iii) finanțarea serviciilor de creșe, opţiune ce include fie oferirea tichetelor de creşă, fie finanţarea prin aplicarea modelului „1+1”și (iv) stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.
Impactul crizei pandemice COVID-19 a fost resimțit asupra mai multor aspecte ale vieții economice, sociale și politice, afectând disproporțional activismul civic la nivel mondial și local. Indiscutabil, asupra spiritului de activism al tinerilor și participării acestora la procesul decizional în localitățile lor, precum și asupra accesului acestora la serviciile destinate tineretului au avut repercusiuni şi măsurile impuse în vederea stopării răspândirii noului tip de coronavirus.
Această cercetare a analizat impactul crizei pandemice asupra nivelului de implicare civică a tinerilor din Moldova, în special a dinamicii activismului tinerilor cu o participare înaltă.
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări esențiale atât din perspectivă socială, cât și economică. Ca răspuns la criza pandemică declanșată, autoritățile din Republica Moldova au recurs la un pachet de măsuri menite să prevină și să reducă incidența infectărilor. Efectele acestor măsuri s-au răsfrânt diferit asupra populației, indiferent că sunt femei sau bărbați, tineri sau vârstnici.
Deși măsurile întreprinse erau rezonabile și necesare, acestea au produs efecte semnificative asupra nivelului de bunăstare psiho-emoțională a populației. Frica, anxietatea, tristețea continuă să se acutizeze odată cu distanțarea de școală, serviciu, prieteni etc . Deși implicațiile psihologice se răsfrâng asupra întregii populații, diferite grupuri de vârstă trăiesc aceste efecte distinct. Analiza dată se axează, în mod prioritar, pe bunăstarea psiho-emoțională a populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în perioada pandemiei COVID-19. Înțelegerea felului în care pandemia afectează tinerii este esențială pentru a elabora un răspuns de politici și programe ce vor răspunde necesităților condiționate de declanșarea crizei pandemice, dar și pentru a consolida suportul oferit grupurilor mai afectate de măsurile restrictive.
Analiza de față abordează populația tânără a Republicii Moldova din perspectiva reacției acesteia la criza provocată de pandemia COVID-19 și măsurile de izolare impuse de către autorități în perioada stării de urgență.
Ca urmare a declanșării crizei epidemiologice provocate de pandemia COVID-19, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus sistarea activității instituțiilor de învățământ de toate nivelele din Republica Moldova începând cu 11 martie 2020, pe întreaga perioadă a stării de urgență în sănătate publică. Conform deciziilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, perioada a fost extinsă de mai multe ori până pe 1 septembrie curent, însă, cu posibilitate de extindere ulterioară.
Recent, conform declarațiilor oficiale, instituțiile preșcolare și cele de învățământ general urmează să își reia activitatea de pe 1 septembrie curent. Pentru aceasta, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au semnat ordinul comun referitor la aprobarea „Reglementărilor Cadru speciale” privind punerea în aplicare a „Instrucțiunii de pregătire pentru redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie”.
Actul normativ aprobat conține reglementări specifice privind măsurile preventive (lucrările de reparație, dezinfecție, măsurile de curățare și igienă, remanierile de program, restricționarea accesului persoanelor străine pe teritoriul instituției, inclusiv a părinților, interzicerea organizării evenimentelor festive etc.), pe care instituția trebuie să le întreprindă pentru asigurarea funcționării în siguranță a instituției de educație timpurie și pentru minimalizarea riscurilor infectării copiilor și personalului în timpul aflării în instituție.
Anterior, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu AO „Părinți Solidari”, au venit cu un set de recomandări ce sunt necesare de a fi integrate în procesul de redeschidere a instituțiilor de educație, încât să fie reduse la maxim riscurile de infectare cu COVID-19 în rândul lucrătorilor instituțiilor de educație timpurie și beneficiarii acestora. Recomandările au drept scop mitigarea, reducerea și gestionarea eventualelor situații de criză privind infectarea cu COVID-19.
Opinia privind redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie
Ca urmare a declanșării crizei epidemiologice provocate de pandemia COVID-19, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus sistarea activității instituțiilor de învățământ de toate nivelele din Republica Moldova începând cu 11 martie 2020, pe întreaga perioadă a stării de urgență în sănătate publică. Conform deciziei Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, perioada a fost extinsă până la data de 15 iulie a anului curent.
Conform declarațiilor oficiale, odată cu anularea stării de urgență în sănătate publică, urmează a fi redeschise instituțiile de educație preșcolară, în acest sens fiind elaborată o instrucțiune care va prescrie, condițiile, procesele și intervențiile necesare asigurării unui mediu sigur pentru copii, educatori și părinți.
Considerăm că procesul de redeschidere a instituțiilor de educație timpurie și a școlilor, trebuie să fie o prioritate esențială a autorităților. Atunci când redeschiderea grădinițelor și a școlilor este o prioritate pentru autorități aceasta înseamnă că:
Autoritățile oferă grădinițelor, educatorilor instrumente practice de identificare și gestionare a riscurilor de infecție.
Autoritățile oferă educătorilor, părinților și tuturor părților implicate, tot suportul necesar pentru a asigura că aceștia sunt în stare să identifice și să gestioneze riscurile de infectare.
Autoritățile vor asigura accesul la educație pentru toți copii, fără excepții.
Autoritățile vor asigura toată finanțarea necesară pentru gestionarea eficientă acestui proces.
În acest sens, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu AO „Părinți Solidari”, vine cu un set de recomandări ce se propun a fi integrate în procesul de redeschidere a instituțiilor de educație. Acestea au drept scop mitigarea, reducerea și gestionarea riscurilor de infectare.
Rezultatele 1 - 10 din 98